Cifra care ma bantuie

Merg la Carrefour sa cumpar chestii, total: 8,88 euro.

Sun sa vad cat credit mai am : 8,88 euro.

Ma uit sa vad cat imi mai ramane intr-unul din conturi: 88,88 euro.

Leave me alone!

Ce crede Anglia despre noi

De la Jérôme:

Jérôme: Where do you reckon Romania is? America or Asia?

Anglia: Well, Asia!

Jérôme: Where do you reckon Moldavia is? Europe or Africa?

Anglia: Africa!

Sa nu credeti ca dragul meu coleg a vorbit cu Anglia intreaga, dar, femeie fiind, imi place sa exagerez

Cum arata o puţă

Am mai cunoscut odata un negru pe care il chema Bonaventure dar asta il intrece

Vacanta

Jérôme a plecat la el la Dunkerque acolo, unde manca scoici si sta pe Facebook, oamenii din lista mea de mess au plecat cu totii in Romania, mai raman eu. Eu am sa sarbatoresc Craciunul undeva la tara, cu niste prieteni, si Revelionul cel mai probabil cu singurul roman de aici pe care il cunosc. Am planificat sa plec si la Brugges, ca sa ma mai aerisesc si eu un pic.

In rest, mai putina cafea (macar de Craciun asa), mai multa Tequila (de Rev, cu romanu’), somn, leneveala, mindless occupations (seriale TV) si cam atat. Ma oftic ca mi s-a stricat aparatul foto, ca as fi putut macar sa fac poze tampite. Astept cu toate acestea telefonul ce l-am comandat, care, cu putin noroc, va ajunge inainte de Anul Nou.

In rest, toate bune sa fie si pentru voi!

About one night stands

Jérôme: I know I more or less couldn’t
Jérôme: but again, if a girl I find mindblowing says “hey, wanna sleep with me tonight”
Lolissima: )
Jérôme: I’m really not sure I’m gonna say “sorry, babe, not the first night”
Jérôme: if you see what I mean

Si de vreau sa fiu pitzi…

Mi se pare foarte greu. Am hotarat, asa, brusc, sa imi cumpar si eu “girl stuff”. Sa ma mai machiez si eu. Sa ma vopsesc. Asa mi-a venit mie. Sa mai schimb cate ceva. Zis si aproape facut. Am intrat in centrul comercial, m-am dus undeva unde aveau vopsele de par. Buuun. Era un raft tare mare. Nu-i nimic, m-am gandit, gasesc eu. Am luat o cutie de vopsea in mana, scria “cappucino amar”. Am lasat cutia jos, am luat alta. “Cafea, brun tandru”. Am inghitit in sec. Bai, frate, ce e asta? M-am indepartat de la raftul cu vopsele, m-am dus la machiaje. Bun. Hai sa cautam un fond de ten. Poate poate. Erau mai multe culori: vanilie uscata, nisip nu mai stiu cum, miere inchisa si inca ceva, nu mai stiu exact. Bai, frate, stai un pic. Da, am facut facultatea de Litere, dar nu pentru asa ceva. Adica, tre’ sa fii critic literar ca sa iti iei o vopsea? Ce dracu’ de culoare e asta “brun tandru”? Adica e si “brun violent”? Doamne.

Am iesit din centrul comercial cu mana in fund goala dar cu capul plin. M-am gandit sa vin acasa si sa analizez textul literar de pe cutiile de vopsele. Concluzia mea, in orice caz, este ca nu e chiar asa de usor sa fii pitzi